Creștinii ortodocși intră în Săptămâna Albă, o perioadă dedicată purificării și introspecției înaintea postului Paștelui. În această săptămână, se renunță la consumul de carne, iar dieta se bazează pe alimente de culoare albă, precum ouă, lapte, brânză și pește, ca simbol al luminii și purității.
Prima zi din Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Lunea Curată, este marcată de o serie de tradiții specifice. Gospodinele spală toate vasele în care s-a gătit mâncare de frupt, inclusiv tacâmurile, lingurile din lemn și polonicele. În această zi, numai copiii se mai pot înfrupta din bucatele rămase de la ospățul de Lăsatul Secului, iar adulții mănâncă numai gustări reci.
Bătrânii spun că în marțea albă este interzisă munca și este indicat consumul de brânză.
Ultima zi din Săptămâna Albă, denumită „Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, reprezintă un moment de reflectare asupra greșelilor trecutului și de căutare a iertării divine. La slujba Vecerniei, credincioșii își cer iertare unul altuia pentru a începe postul împăcaţi.
Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Anul acesta, ortodocşii vor sărbători Paştele în 5 mai.
În tradiția populară, postul Paștelui mai este cunoscut și ca „Postul Mare”. Acesta este considerat unul dintre cele mai lungi și mai grele posturi din an. Pe parcursul întregului post există anumite zile în care se poate mâncă peşte, aşa-numitele dezlegări la pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui. În postul Paştelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. De asemenea, nu se cântă și nu se dansează.