Ucraina percepe regiunea transnistreană ca fiind un potențial pericol pentru securitatea sa națională. O spune ambasadorul ucrainean la Chișinău, Marko Șevcenko, potrivit căruia anume din această cauză, Ucraina a închis granița cu Republica Moldova în zona transnistreană încă de la începutul războiului, iar Forțele armate ucrainene sunt obligate să mențină o prezență militară în această zonă.
Kievul recunoaște că în regiunea controlată de Chișinău se află „armata rusă sub steagul forțelor de menținere a păcii” și „forțele armate locale”, care, în opinia lui Șevcenko, ar putea fi controlate sau influențate și ele de Federația Rusă.
„De aceea, Ucraina menține o parte din forțele militare în apropiere (de regiunea transnistreană). Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate care poate să fie produsă de către regiunea transnistreană la adresa securității naționale și militare a țării”, a declarat Marko Șevcenko, pentru moldova.europalibera.org.
În februarie 2023, prim-ministrul Dorin Recean declara că nu trebuie să ignorăm faptul că există „pericole reale de escaladare a operațiunilor fie militare, fie hibride” în Republica Moldova. Totodată, premierul a menționat că neutralitatea nu ne apără dacă am fi agresați și că regiunea transnistreană trebuie demilitarizată.
„În Republica Moldova, avem un război hibrid, acolo unde Moscova încearcă să deturneze procesele democratice, parcursul european și noi nu putem să ne ascundem după deget că pericolele nu sunt reale, că nu trebuie să ne consolidăm capacitățile de a ne apăra țara. Noi ne-am declarat neutri și asta înseamnă că nimeni nu ne atinge, dar dacă cineva încearcă să vină peste noi, noi ce facem, ne luăm geamantanele și fugim?
Este o atitudine iresponsabilă să ignorăm pericole și să inducem în eroare societatea că aceste pericole nu ar exista sau că nu reprezintă o necesitate ca să ne consolidăm efortul de apărare. Neutralitatea este un instrument de politică externă, nu mai mult. Nu te poate apăra când ești agresat, înseamnă că absolut toți actorii în raport cu care te-ai declarat neutru, respectă această neutralitate. Neutralitatea nu te mai ajută când ești agresat, te ajută capacitatea de a te apăra, reziliența socială. Noi ne-am asumat această neutralitate, am introdus-o în Constituție, dar armata rusă și azi este în regiunea transnistreană”, a subliniat Dorin Recean.
Potrivit premierului, stânga Nistrului trebuie demilitarizată „prin evacuarea trupelor rusești și demilitarizarea băștinașilor”, iar mai apoi, este importantă integrarea economică și socială a cetățenilor: „Acolo trebuie să realizăm un lucru fundamental, demilitarizarea. După acest lucru, urmează toate celelalte și foarte importantă este integrarea economică și socială a cetățenilor noștri care sunt acolo, dar în capul mesei este demilitarizarea. Depinde de mai multe lucruri, dar ea va fi rezolvată la un moment dat. Suntem într-o perioadă de mișcări tectonice geopolitice și, în aceste circumstanțe, sunt sigur că toată părțile vor înțelege că acest lucru trebuie făcut”.
Autoritățile de la Chișinău au pledat mereu pentru soluționarea pe cale diplomatică și pașnică a conflictului transnistrean. De cealaltă parte, Moscova insistă că forțele grupului operațional al trupelor ruse și forțele de menținere a păcii vor rămâne în regiune până la o soluționare politică completă a conflictului.
TV8.md reamintește că pe 22 februarie, un politician de opoziție din stânga Nistrului, Ghenadie Ciorba, a declarat că, pe 28 februarie, autoritățile separatiste vor cere alipirea la Federația Rusă în cadrul unui congres:„Ei nu au anunțat nimic deschis. Formal pe agendă este trecut faptul că condamnă acțiunile Chișinăului, dar am informații aproape 100% veridice că în cadrul reuniunii, va fi supusă votului o adresare lui Putin cu privire la acceptarea Transnistriei în componența Federației Ruse”.
Precizăm că Ghenadie Ciorba se crede victima sistemului separatist. În urma unui protest pașnic, în 2020, acesta a fost băgat în pușcărie, fiind eliberat după un an în urma presiunilor din exterior.
Guvernarea de la Chișinău, însă, este mai optimistă. Într-un comunicat, Biroul politici de reintegrare a subliniat că în prezent nu există temei să credem că situația din regiunea transnistreană s-ar putea deteriora. De asemenea, Chișinăul este convins că Tiraspolul e conștient de consecințele pe care și le asumă în cazul unor pași negândiți.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, nu crede că regiunii transnistrene îi arde acum de unire cu Rusia. Expertul consideră că reuniunea din 28 februarie, a așa-numiților deputați ai sovietului suprem de la Tiraspol, este mai degrabă un răspuns la noul Cod Vamal.
„Acest așa-numit congres nu este o inițiativă a lui Vladimir Putin. Este o inițiativă internă de la Tiraspol, o inițiativă a companiei Sheriff care încearcă să exploateze ambițiile și acțiunile imperialiste ale lui Vladimir Putin ca să-și rezolve propriile probleme de afaceri, inclusiv punând presiune și amenințând Chișinăul prin scurgeri mediatice despre un eventual apel despre anexarea acestei regiuni”, a declarat pentru TV8, Alexandru Flenchea.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare a ținut să precizeze că astfel de congrese au mai avut loc și anterior, iar în trecut, Tiraspolul a mai cerut aderarea regiunii separatiste la Federația Rusă, lucru care nu s-a întâmplat.
Iar președintele WatchDog, Valeriu Pașa, a menționat că mesajele privind intenția regiunii transnistrene de a discuta anexarea la Federația Rusă, ar fi cel mai probabil parte a unei ample campanii de dezinformare.
„Tot ceea ce circulă în legătură cu așa-numitul congres al deputaților de toate nivelurile din regiunea transnistreană seamănă mai mult cu o operațiune de dezinformare sau mai bine spus de influențare a opiniei publice. Cred că este un mix de interpretări exagerate ale declarațiilor politicianului din regiunea transnistreană Ghenadie Ciorba. Atrag atenție că acesta nu a afirmat precum că ar avea informații concrete că este un scenariu prin care acești deputați urmează să ceară alipirea la Federația Rusă. El doar a făcut o deducție a presupus da și este important să înțelegem acest lucru”, a spus Valeriu Pașa.
La congresul, convocat pe 28 februarie, sunt așteptați aproximativ 600 de participanți, aceștia fiind așa-ziși deputați ai sovietului suprem de la Tiraspol, aleși din consiliile raionale și orășenești.