Un caz tulbure precum apa din mlaștină urmează să fie elucidat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Acum o lună, conducerea instituției a primit un demers din partea primarului din Vatici, raionul Orhei, care cere să fie investigat modul în care a fost defrișat un teren al satului. Din spusele primarului, pe acel teren de circa 2 hectare fuseseră sădiți sute de copaci de salcâm. Recent, copacii au fost smulși cu tot cu rădăcină. Acesta dă vina pe un medic din capitală, care deține zeci de terenuri în satul Vatici. De partea cealaltă, doctorul afirmă că terenul defrișat nu era o pădure, fiind, de fapt, un teren agricol. Are și dovezi că el deține pământul unde au avut loc tăieri de arbori. Consultând datele de Cadastru, am descoperit că, de fapt, terenul cu pricina nu este înregistrat, deci nu este atribuit vreunui proprietar.
Satul Vatici, raionul Orhei. O localitate înconjurată de păduri și coline, aflată în parcul național Orhei. În perioada anilor 2005 – 2008, Consiliul local Vatici a oferit mai multe suprafețe de teren către întreprinderea silvică Orhei și Ocolul Silvic Vatici, pentru a fi împădurite. Din memoria pădurarului de atunci, au fost plantați copaci de salcâmi. Terenurile au fost întoarse primăriei în 2012.
Printre terenurile împădurite în acea perioadă s-a regăsit și unul de circa 2 hectare, cunoscut pentru săteni ca fiind zona Radova. Sectorul este în vecinătatea Codrilor. Primar pe atunci era Petru Dogocher, care a câștigat recent un alt mandat. Potrivit normelor în vigoare, după ce primăria preia lotul împădurit, consiliul local trebuie să-i schimbe destinația. Din teren agricol în teren împădurit. Acest lucru, din ce se cunoaște la momentul de față, nu s-a mai întâmplat, iar terenul a rămas cu destinația agricolă, deși pe el fuseseră plantați salcâmi. Primarul afirmă că nu a găsit în arhiva primăriei documentul de recepționare a terenului. Oamenii din sat vorbeau despre acest teren ca despre o pădure. Recent însă aceasta a fost făcută una cu pământul.
„Din toata suprafața asta de două hectare, cred că e singurul ciot de copac bătrân care a rămas în pământ. E un carpen de vreo 30 de ani, cred. Se pregătea să-și lase urmași, uite-l. Dar ăsta nu mai are nicio șansă, rămânând singur în tot deșertul ăsta, daca pot să-i spun așa”.
Primarul susține că terenul defrișat aparține satului și nimeni nu putea efectua lucrări acolo fără acordul primăriei.
„Uite aici așa, partea de la vale deja vine terenul primăriei unde au fost plantați salcâmi prin proiectul ăsta „carbon”. Aici se mai văd doar unii la care au rămas cioturile, se vede că ăsta are 12-15 centimetri dar sunt care mai sănătoși. Uitați-vă cât e de mare ciotul ăsta, e la 20-25, dar acela ce sănătos este, au fost tăiați copaci, nu alta. Poftim și aici, ciot care are nu mai puțin de treizeci de centimetri”.
Petru Dogocher, care acum s-a întors în funcția de primar, spune că a fost sesizat despre tăieri de un consilier local, care a trecut prin zonă și a văzut lucrările. A încercat să discute cu persoana pe care o bănuiește că ar fi defrișat pădurea de salcâmi, dar fără mult succes. Așa că a adresat un demers către conducerea Inspectoratului pentru Protecția Mediului.
„Se primește că el a defrișat aici, începând de la intrare, pe partea dreaptă, astea două sectoare. Aici a fost pădure bătrână. Pe urmă mergem pe drumul ăsta central înainte și iată aici, colțul ăsta, e peste două hectare, se vede cât e de mare pădurea, e practic ca codri de mare. Se vede cum au rămas doar movilele cu cioturile. Acolo era pădure tot masivul acela și el l-a scos și tot a vândut. Iată mergem așa, așa, aici venim așa și iată suprafața, două hectare și zece”.
Persoana despre care vorbește primarul a procurat mai multe terenuri pe teritoriul satului Vatici, fiind de baștină dintr-o localitate învecinată. Deși este medic de profesie, a decis să investească și în segmentul agricol. Ion Mihu deține loturi, unele împădurite și ele, chiar alături de pădurea defrișată. Ne-a spus că nimic din ce-l acuză primarul nu este adevărat și că terenul îi aparține, iar destinația este agricolă. Nici pomină de pădure.
„- Ăsta e teren agricol privat, nu e al primăriei, e privat. – Domnul Mihu, conform datelor de la Cadastru, terenul pe care dumneavoastră îl aveți în proprietate nu este până la limita cu pădurea statului. – Dar nu e pădurea statului, acolo a fost viță de vie, ce-i cu voi? – Acolo a fost salcâm. – Uitați-vă, salcâmul acela care a fost, a fost al meu, sunt documente. Nu e nici un document la primărie. Acesta e proprietatea mea, cumpărată douăzeci de ani în urmă”.
Mihu a insistat că a procurat terenurile de la oameni, dar nu a putut să ne spună exact dacă terenul său este chiar până la Codri.
„Acolo terenul care a fost împădurit, eu l-am cumpărat personal de la persoane, de la oameni. Iacă acel teren eu am să vă arăt că acela e terenul meu. Eu nu pot să lucrez la comandă, am și eu viață personală. Toate terenurile acestea când au fost ele cumpărate, nu țin minte când, au fost cumpărate în treizeci de ani. Este număr cadastral unde mi s-a dat voie să fac acolo regulă. – Îmi permiteți să vă spun și eu ceva? – Vă rog. – Eu am văzut suprafețele pe care le aveți dumneavoastră acolo, dar este o suprafață de vreo două hectare si o sută, care nu vă aparține. – Dumneavoastră vreți să spuneți că acolo a fost împădurit? – Nu noi spunem, Moldsilva spune asta. – Dați să vedem cine zice și o să răspundeți și Moldsilva, fiecare om trebuie să răspundă pentru faptele lui”.
Am convenit să ne expedieze acte prin care se confirmă că terenul respectiv îi aparține. Ne-a expediat câteva decizii ale Consiliului Local Vatici, cu patru loturi și numere cadastrale. Însă, când le-am verificat în Registrul Cadastral, am constatat că sunt loturi vecine cu terenul defrișat. L-am contactat repetat, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri. În încercarea de a afla și alte opinii la acest caz, l-am abordat și pe fostul primar, Dumitru Ciobanu. Inițial, ne-a spus că toate pământurile din acea zonă aparțin acelui proprietar privat, după care a menționat că terenul în cauză nu figurează ca pădure în actele primăriei.
„Să știți că granițele nu sunt stabilite încă pădure, la primărie. De abia acum vor fi stabilite, prin măsurările masive care se efectuează. Și dacă el a încălcat, atunci direcția ecologie l-a tras la răspundere”.
Fiind un teren împădurit de către subdiviziunile Moldsilva, am cerut un comentariu de la șeful ocolului silvic Vatici.
„- Ar trebui să angajeze un pădurar la primărie, să fie achitat de primărie și să păzească toate bunurile astea ale lor. – Și asta înseamnă că orice primărie care e în Parcul Național Orhei, poate să taie? – Și noi suntem tot în Parcul Național Orhei, dar suntem la Moldsilva. – Deci ei pot să taie? – Noi nu avem treabă cu ale lor, din păcate”.
Am avut o discuție și cu directorul Întreprinderii Silvice Orhei. În afara camerei de filmat, ne-a spus că sunt mai multe astfel de cazuri când suprafețele împădurite revin la primării, dar nu li se schimbă destinația. Respectiv, nu figurează ca păduri, ci ca terenuri agricole ori cu altă destinație. Exact este și în acest caz.
„La moment, terenul este cu categoria de destinație agricol și autoritatea publica locală își asumă schimbarea destinației. Un alt aspect este că, din ceea ce cunoaștem neoficial pentru că acest caz e mult mai complex decât credem noi. Pe lângă aceste două hectare care au fost date la împădurire, urmează să verificăm și informația asta, s-au mai dat niște terenuri care aparțin unor persoane fizice, deci proprietate privată. Modul cum au fost predate aceste terenuri, au participat acei proprietari la procesul de transmitere sau nu, cred că o să trebuiască deja organele de anchetă să se ocupe de chestia asta. Pentru noi este primordial un lucru, să aflam legalitatea transmiterii la împădurire și înapoi, să verificăm cine trebuia să schimbe categoria de destinație a terenului, dacă a făcut-o, deși din câte știm nu a făcut-o, de ce nu s-a făcut asta, pentru că odată cu schimbarea destinației terenului din agricol în fond forestier, deja aceste terenuri erau luate la balanța statului ca extindere a fondului forestier”, a spus șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga.
Din cercetările preliminare, șeful inspectoratului susține că au fost admise încălcări, inclusiv prin prisma legislației penale.
„Noi urmează acum să stabilim pe lângă circumstanțele pe care le-am spus eu, cine a admis acele defrișări, cine a admis netrecerea dintr-o categorie în alta a terenului, cine a admis faptul că nu a fost luat la balanță acel teren și ulterior să facem o interpelare către organele de anchetă și ulterior să fie deschis un dosar penal”.
Agenția Moldsilva urmează să verifice minuțios actele ce confirmă amploarea lucrărilor de împădurire pe acel teren. Ni s-a comunicat că în 2012, pământul a fost întors primăriei, care însă nu l-a transformat în pădure, lăsându-l teren agricol.
„Din ceea ce am reușit să ne documentăm până la interviul de astăzi, am aflat că terenul respectiv despre care merge vorba că a fost defrișat, este terenul Administraței Publice Locale. Nu este în administrarea Moldsilva, nici în gestiunea Întreprinderii pentru Silvicultură Orhei, mai mult ar fi corect să vă dea careva informații Inspectoratul pentru Protecția Mediului. – Ei așteaptă informații de la voi. – Posibil, dar ei sunt organul de control și ei aplică contravențiile silvice în cazul că sunt tăieri ilicite”.
Pământurile satului Vatici, alături de alte 17 localități, fac parte din componența Parcului Național Orhei. Vicedirectorul parcului, Vladislav Gratii, afirmă că unele tipuri de lucrări trebuie să fie coordonate cu specialiștii lor.
„Dumneavoastră ați spus mai devreme ceva care ar putea să fie luat ca bază. Că terenului respectiv nu i s-a modificat categoria de folosință și atunci, e interpretabilă. – Dar dacă ar fi de exemplu o pădure, cu statut de pădure deja. – În mod normal, conform regulamentului de funcționare a Parcului Național Orhei, acolo așa și scrie că, activitățile care sunt legate de mediu, nemijlocit trebuie să fie coordonate cu parcul. Nu neapărăt să fie obținut avizul, dar coordonate, așa e scris, că trebuie”.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae