HotNews.ro revine pe subiectul „fabricilor de cetățenii românești” din țările fostei URSS. Arătăm astăzi cum un articol din legislația românească, menit să-i ajute pe românii din teritoriile răpite de Stalin de la țara – mamă, este folosit ca scurtătură către obținerea unui pașaport UE, de către oameni care nu au absolut nicio legătură cu România.
Olesea este o ucraineancă din Cernăuți, dar familia ei provine dintr-o suburbie din regiunea Kiev, care s-a hotărât să obțină cetățenia română. Dar nu oricum, ci prin metoda despre care a auzit că este cea mai simplă și a fost folosită de mulți alți oameni din Ucraina, Rusia, Moldova sau chiar Belarus.
Olesea vrea să „redevină” cetățean român, adică să beneficieze de prevederile articolului 11 din Legea privind dobândirea cetățeniei române care se referă la acele persoane ce s-au născut (sau sunt descendenții unor astfel de persoane până la gradul 3) pe teritoriile ce au fost românești înainte de 1940. Este vorba despre Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau așa-numitul Bugeac (sudul Basarabiei).
Procedura este mult simplificată față de obținerea cetățeniei române pe cale obișnuită, nu presupune cunoașterea temeinică a limbii române și nici mutarea efectivă în România.
În baza articolului 11 din Legea cetățeniei române, care s-a dorit a fi o reparație morală față de românii ce și-au pierdut cetățenia țării – mamă fără voia lor, sute de mii de oameni din statele ex-sovietice au devenit posesori de pașapoarte românești în ultimii ani.
Datele oficiale furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie la solicitarea HotNews.ro arată că doar în ultimii trei ani și-au redobândit cetățenia română 125.961 persoane (43.597 – 2021, 49.992 – 2022 și 32.372 – în 2023, până la data de 20 decembrie).
Problema Olesei este însă una fundamentală: familia ei nu are absolut nicio legătură cu vreunul din teritoriile menționate mai sus,