Limitarea accesului la informație, finanțarea insuficientă, dar și criza de personal se numără printre principalele probleme cu care se confruntă jurnalismul de investigație din Republica Moldova. Provocările mass-mediei care caută „secretele” au fost abordate în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
Până a fi făcută publică, o investigație necesită timp, mulți nervi și foarte multă documentare.
Jurnalistul de la „Ziarul de Gardă”, Victor Moșneag, a remarcat reticența tinerilor de a se implica în jurnalismul de investigație din cauza riscurilor și a nivelului scăzut de remunerare.
„La finalul lunii noiembrie, am primit o veste care ne-a șocat. Poșta Moldovei a mărit costurile de distribuție a ziarului cu 341%. Cea mai mare problemă e că am fost înștiințați prea târziu, este o provocare foarte mare. Într-adevăr, există criză de oameni, nu vor oamenii, în special tinerii, să facă jurnalism de investigație. Nu este cel mai bine plătit, este periculos, stresant”, a spus Victor Moșneag.
Și jurnalista „CU SENS”, Liuba Șevciuc, a subliniat că redacția la care activează se confruntă adesea cu dificultăți în obținerea finanțării necesare și în atragerea de profesioniști în domeniu.
„Eu aș zice că problemele și provocările au rămas cam aceleași ca și în anii precedenți. Nu văd o mare diferență. Fiind presă independentă, de multe ori ne confruntăm cu probleme de finanțare, de resurse umane, astea le-aș cataloga cele mai mari probleme. Dacă este să vorbim despre subiecte, aici nu avem probleme, în țara asta sunt atât de multe probleme încât avem ce investiga. Aș lista aici la capitolul provocări și probleme privind accesul la informație. Avem autorități care în continuare nu ne oferă suficiente informații”, a menționat Liuba Șevciuc.
Iar jurnalistul TV8, Ștefan Bejan, a dezvăluit provocările întâmpinate în obținerea informațiilor necesare pentru anchete, inclusiv întârzieri și răspunsuri scurte din partea autorităților.
„În jurnalism, sunt tânăr începător. Cert este că închipuirile mele față de ce înseamnă să faci presă au fost cu totul altele înainte să ajung să fac jurnalism. Jurnalismul de investigație, mai ales atunci când îl faci de teren, este destul de dificil. Din păcate, autoritățile noastre au grijă de fiecare dată să ne îngreuneze această muncă prin faptul că fie nu trimit la timp răspunsurile, fie trimiți o solicitare de două pagini, iar răspunsul este de trei propoziții. Și bineînțeles, lipsa de acces la datele care ar trebui să fie publice, ne îngreunează foarte mult munca. Din păcate, mulți oameni reproșează păi voi ați venit așa și nu ne-ați anunțat, pentru că au impresia că jurnalismul este un film, este un scenariu și toată lumea trebuie să joace după el. În jurnalismul de investigație este nevoie să prinzi acele momente de derută poate a persoanei pe care o investighezi și deseori mergem în teritoriu și nu realizăm nimic”, a explicat Ștefan Bejan.
Impactul investigațiilor în societate
Deși reacțiile autorităților la majoritatea investigațiilor vin la câțiva ani distanță, totuși, misiunea jurnaliștilor este să prezinte oamenilor adevărul din umbră, să-l aducă la lumină.
„Mi-am dat seama că investigațiile nu trebuie să le facem pentru autorități, ci pentru oameni. Pentru că există niște probleme în societate, cum a fost cazul cu gazul de 10 lei, care se tot promite. Misiunea noastră e să arătăm oamenilor dedesubturile acestor promisiuni, scheme. Chiar dacă vorbim despre politicienii corupți, trebuie să arătăm că ei spun una, dar în realitate fac alta. Pentru că public este cel mare merge la vot, devine nucleul dur al societății și schimbările pleacă de jos”, a spus Ștefan Bejan.
Jurnalista Liuba Șevciuc a adăugat că, deși reacțiile pot întârzia sau apar în momentul schimbării guvernării, impactul se simte în timp. Se observă schimbări în societate, oameni mai informați și mai critici față de politicieni.
„Suntem obișnuiți că în cam 90% din cazuri practic nu se întâmplă nimic și acest lucru, probabil, îi frustrează foarte mult pe jurnaliștii începători, care vor reacții imediate, se simt dezamăgiți că s-a muncit atât de mult și nu s-a întâmplat nimic. Din experiența personală, spun că de multe ori, reacțiile apar când se schimbă guvernările. Ceea ce am scris acum patru ani este anchetat când s-a schimbat guvernarea și tot așa pe cicluri. În puține cazuri, sunt reacții imediate. Oricum noi vedem impact în timp, vedem schimbarea societății, vedem oameni mai informați, îi taxează pe politicieni, nu-i mai votează data viitoare. Dacă vorbim de societate, există impact”.
Și Victor Moșneag a constatat că reacția autorităților este deseori legată de interese, dar investigațiile de astăzi pot avea impact în viitor, menținându-și relevanța în timp.
„Din păcate, autoritățile reacționează discreționar în funcție de interesele pe care le au în momentul respectiv, dar de cele mai multe ori, investigațiile pe care le realizăm astăzi sunt cu bătaie lungă și dacă nu se reacționează astăzi, peste 3-4 ani vor fi de impact. Investigațiile bune sunt bune întotdeauna”.
Despre provocările jurnalismului de investigație din Republica Moldova, dar și unele detalii din spatele unor anchete renumite, aflați la „Cutia Neagră PLUS”.